Fiecare dintre noi are nevoie de zile de odihnă și vacanțe. Încă, fiecare angajat vrea să știe... cum să-și ia o zi de concediu suplimentară, să-și lungească vacanța sau să obțină timp liber pe cont propriu. Blogul rabota.md a studiat internetul moldovenesc, legislastia muncii și a găsit răspunsuri la întrebările care nu sunt adresate, însă care trăiesc în mintea fiecărui angajat:

• În ce cazuri am dreptul la zile de odihnă suplimentare?
• Cum pot fi îmbinate concediul și zilele de sărbătoare?
• Ce legi prevăd concediul neplătit?
• Cum prelungesc vacanța?

Răspunsuri la aceste întrebări pot fi găsite în Codul Muncii al Republicii Moldova, dar special pentru dvs. noi le-am adunat în acest articol.

Care zile de odihnă sunt plătite în Republica Moldova?

Potrivit Codului Muncii, și anume primei părți din art. 111 „Zilele de sărbătoare nelucrătoare”, în Republica Moldova zilele de odihnă plătite sunt:

• 1 ianuarie – Anul Nou;
• 7 și 8 ianuarie – Crăciunul pe stil vechi;
• 8 martie – Ziua Internațională a Femeii;
• Prima și a doua zi de Paști, conform calendarului bisericesc;
• A doua zi de luni după Paști (Blajini);
• 1 mai – Ziua Muncii
• 9 mai – Ziua Victoriei şi a comemorării eroilor căzuţi pentru independenţa Patriei;;
• 27 august – Ziua Independenței;
• 31 august – sărbătoarea „Limba noastră”;
• ziua Hramului bisericii din localitatea respectivă, declarată în modul stabilit de consiliul local al municipiului, oraşului, comunei, satului.

În fiecare an această listă este extinsă cu alte zile care potrivit conducerii statului sunt considerate de odihnă. În anul 2020, calendarul zilelor de odihnă arată așa:

1. 1 ianuarie – Anul Nou;
2. 7 şi 8 ianuarie – Naşterea lui Isus Hristos (Crăciunul pe stil vechi); 
3. 8 martie – Ziua internaţională a femeii;
4. prima şi a doua zi de Paşti conform calendarului bisericesc;
5. ziua de luni la o săptămână după Paşti ( Paştile Blajinilor);
6. 1 mai – Ziua internaţională a solidarităţii oamenilor muncii;
7. 9 mai – Ziua Victoriei şi a comemorării eroilor căzuţi pentru independenţa Patriei;
8. 9 mai – Ziua Europei;
9. 27 august – Ziua Independenţei; 
10. 31 august – sărbătoarea „Limba noastră”;
11. 14 octombrie – Hramul orașului Chișinău (sau alte zile în alte localități când are loc hramul)
12. 25 decembrie – Naşterea lui Iisus Hristos (Crăciunul pe stil nou).

Trebuie luat în considerare faptul că zilele de odihnă suplimentare, precum și zilele care vor fi recuperate sunt obligatorii pentru bugetari. În cazul angajaților întreprinderilor private, conducerea acestora poate stabili un alt calendar al zilelor de odihnă. În plus, aliniatul 2 al art. 111 prevede că în zilele de sărbătoare nelucrătoare se admit lucrările în unităţile a căror oprire nu este posibilă în legătură cu condiţiile tehnice şi de producție.

Legea interzice atragerea la muncă în zilele de sărbătoare nelucrătoare a salariaţilor în vârstă de până la 18 ani, a femeilor gravide, aflate în concediu de maternitate sau de îngrijire a copilului.

Cum obținem, în plus, zile de odihnă plătite?

Legea prevede posibilitatea de a primi suplimentar zile de odihnă păstrând salariul. Iată cine poate beneficia de aceste zile:

1. Tinerii căsătoriți – 3 zile de la data înregistrării căsătoriei.
2. Părinții care au adoptat un copil – 1 zi.
3. Angajații care au suferit din cauza morții a părinților, socrilor, copiilor – 3 zile.
4. Angajații care au suferit din cauza morții rudelor de gradul II – 1 zi.
5. Părinții care au copii în clasele 1 și 2 – o zi la începutul anului școlar și o zi sfârșitul anului școlar.
6. Tăticii nou-născuților – concediu de paternitate care durează 14 zile calendaristice în primele 56 de zile de la nașterea copilului.
7. Femeile însărcinate pot primi timp liber pe parcursul zilei pentru a se supune examinărilor medicale prenatale.
8. Angajații ai căror membru de familie a fost înrolat în Armata Națională.

Concediile suplimentare menționate mai sus sunt reglementate de articolul 11 al Convenției colective (nivel național) nr. 15 din 09.06.2015, care vizează articolul 314 din Codul Muncii „Timpul de muncă și timpul de odihnă”, și se acordă strict în timpul survenirii evenimentului, nu pot fi transferate în altă perioadă.

Donatorii de sânge primesc de asemenea zile de odihnă. Anterior, acest lucru era reglementat de Legea nr. 1458 din 25.05.1993, în prezent însă se face referire la articolul 190 din Codul Muncii.

 Articolul 190. Garanţii acordate salariaţilor donatori de sânge

    (1) Angajatorul este obligat să permită, fără nici o piedică, prezentarea salariaţilor donatori de sânge la instituţiile medicale în ziua donării sângelui sau a derivatelor de sânge pentru utilizarea lor în scop terapeutic, menţinând donatorilor salariul mediu şi asigurându-i, în caz de necesitate, cu transport.
    (2) Salariaţilor donatori de sânge li se acordă, în ziua imediat următoare zilei de donare a sângelui sau a derivatelor de sânge, o zi liberă cu menţinerea salariului mediu. În caz de donare a sângelui sau a derivatelor de sânge în ziua premergătoare zilei (zilelor) de repaus, o zi liberă cu menţinerea salariului mediu urmează a fi acordată salariaţilor donatori imediat după ziua (zilele) de repaus.
    [Art.190 al.(2) modificată prin LP60-XVI din 21.03.08, MO115-116/01.07.08 art.441]
    (3) În caz de donare a sângelui sau a derivatelor de sânge în timpul concediului de odihnă anual, în zilele de repaus sau în cele de sărbătoare nelucrătoare, angajatorul este obligat să acorde salariatului donator de sânge o altă zi liberă plătită care, cu acordul scris al salariatului respectiv, poate fi alipită la concediul de odihnă anual.

Cum poate fi prelungit concediul și cum este afectat de sărbători?

Conform legislației Republicii Moldova, toți muncitorii au dreptul la un concediu anual plătit, de 28 de zile lucrătoare. De obicei, acest concediu este împărțit, ținând cont de faptul că o parte a concediului nu trebuie să depășească 14 zile.

Potrivit proiectului de lege înregistrat în 2007, lucrătorii nu-și pot transfera întregul concediu plătit în anul următor și trebuie să se odihnească cel puțin 14 zile calendaristice. Restul vacanței poate fi amânat pentru anul următor.

O dată la 3 ani, angajatul are dreptul la concediu în timpul verii.

Practic nu există posibilități de a mări durata vacanței, dar trebuie luate în considerare următoarele situații:

• 4 zile libere suplimentare de odihnă pot primi unul dintre părinții care cresc doi sau mai mulți copii sub 14 ani sau un copil cu dizabilități sub vârsta de 16 ani.
• Salariaţii care lucrează în condiţii vătămătoare, persoanele cu dizabilităţi de vedere severe şi tinerii în vârstă de până la 18 ani beneficiază de un concediu de odihnă anual suplimentar plătit cu durata de cel puţin 4 zile calendaristice.
• Salariaţilor din unele ramuri ale economiei naţionale (industrie, transporturi, construcţii etc.) li se acordă concedii de odihnă anuale suplimentare plătite pentru vechime în muncă în unitate şi pentru munca în schimburi, conform legislaţiei în vigoare.
• În cazul în care cereți concediu medical în timpul vacanței, perioada acesteia este prelungită cu numărul de zile neutilizate.
• Zilele de sărbătoare aprobate de Guvern se adaugă la perioada concediului.

E bine să știți:

Potrivit articolului 113 din Codul Muncii al RM, „Tuturor salariaţilor li se acordă anual un concediu de odihnă plătit, cu o durată minimă de 28 de zile calendaristice, cu excepţia zilelor de sărbătoare nelucrătoare”, acestea fiind zile de odihnă în plus.

Astfel, zilele de sărbătoare aprobate de stat, care coincid cu perioada concediului anual, nu sunt luate în considerare, prin urmare concediul este prelungit în mod corespunzător. Indemnizația de concediu este caculată nu în funcție de durata reală a concediului, ci de numărul de zile lucrătoare în care veți fi în vacanță.

Concediul neplătit

Cetățenii Republicii Moldova au posibilitatea să primească concediu neplătit sau să-și prelungească concediul pe cont propriu, adică fără a păstra salariul fix. Angajatorii nu mereu susțin această cerință din partea salariaților, dar în legislație acest moment este descris astfel:

• Potrivit articolului 120 din Codul Muncii al RM, „unuia dintre părinţii care au 2 şi mai mulţi copii în vârstă de până la 14 ani (sau un copil cu dizabilităţi), părinţilor singuri necăsătoriţi care au un copil de aceeaşi vârstă li se acordă anual, în baza unei cereri scrise, un concediu neplătit cu o durată de cel puţin 14 zile calendaristice. Acest concediu poate fi alipit la concediul de odihnă anual sau poate fi folosit aparte (în întregime sau divizat) în perioadele stabilite de comun acord cu angajatorul”.
• Primul aliniat al articolului 120 din Codul Muncii al RM prevede, de asemenea, că „din motive familiale şi din alte motive întemeiate, în baza unei cereri scrise, salariatului i se poate acorda, cu consimţământul angajatorului, un concediu neplătit cu o durată de până la 120 de zile calendaristice, în care scop se emite un ordin (dispoziţie, decizie, hotărâre).

Fiecare cetățean care încheie un contract individual de muncă trebuie să-și cunoască drepturile și să fie gata să-și folosească oportunitățile, dacă este necesar.