Înapoi

Munca prin cumul: Cum să obții al doilea job în Moldova

20 Septembrie, 2021 33414
Munca prin cumul: Cum să obții al doilea job în Moldova

Astăzi vă vom povesti ce-i de făcut, dacă la orizont apare un al doilea job tentant. Ce înseamnă munca prin cumul, e posibil să lucrezi la două joburi concomitent și cum putem realiza acest lucru – citiți în articolul nostru.

Ce înseamnă munca prin cumul?


Potrivit Codului Muncii al Republicii Moldova:

Munca prin cumul reprezintă îndeplinirea de către salariat, pe lângă munca de bază, a unei alte munci, permanente sau temporare, în afara orelor de program, în temeiul unui contract individual de muncă distinct.


Deși Codul Muncii conține cuvintele „în afara orelor de program”, acest fapt nu este reglementat în niciun fel. Legea reglementează doar numărul maxim de ore lucrate pe săptămână la un loc de muncă, dar despre asta vom vorbi mai târziu. 

Munca prin cumul este de fapt încă un loc de muncă. Un angajat poate avea două joburi în aceeași întreprindere sau în două absolut diferite. Despre numărul admis de întreprinderi, cât timp puteți activa cu două joburi și ce se datorează angajaților vom vorbi în continuare.

Cum putem documenta munca prin cumul?


Atunci când vă angajați la al doilea job, trebuie să respectați aliniatul 5 al articolului 267 din Codul Muncii: „În contractul individual de muncă se va indica, în mod obligatoriu, că munca respectivă se prestează prin cumul”.În caz contrar, contul dvs electronic personal pe site-ul CNAS va indica două locuri de muncă principale, iar cei de la FISC se vor întreba – de ce lucrați atât de mult?

Documentarea muncii prin cumul a fost, de asemenea simplificată (dar nu pentru toate cauzele). Dacă dvs ați decis să vă angajați la al doilea job, algoritmul pașilor dvs este următorul:
  1. Să mergeți la întreprinderea care este gata să vă angajeze
  2. Să aduceți, potrivit articolului 270 despre documentele care se prezintă la încheierea contractului individual de muncă prin cumul, buletinul de identitate, diploma de studii, certificat medical.
  3. Să semnați contractul individual de muncă care prevede „munca prin cumul”.
  4. Să lucrați.

În același timp, nu este necesar să anunțați angajatorul principal – conform aliniatului 4 al articolului 267 din Codul Muncii al Republicii Moldova, nu este necesa consimțământul acestuia. În carnetul de muncă de hârtie nu mai scrie nimeni nimic, dar în cel electronic totul este vizibil.

Cât în privința programului de lucru, totul depinde de circumstanțe. Potrivit legii, nu aveți voie să lucrați mai mult de 40 de ore săptămânal sau 8 ore zilnic, dar (!) asta se referă la un singur job. Adică, puteți lucra fără griji 40 de ore săptămânal la un job și alte 40 de ore săptămânal la alt job, legea nu este interesată de unde veți găsi atâta timp.

În ce cazuri este imposibilă munca prin cumul?


Cu excepția cazurilor absolut logice, atunci când programul de lucru la toate întreprinderile coincide și munca nu este la distanță, Codul Muncii interzice munca prin cumul dacă sunteți fondator sau manager la întreprindere de stat .

 
Articolul 261. Munca prin cumul a conducătorului unităţii de stat, inclusiv municipale, sau al unităţii cu capital majoritar de stat
(1) Conducătorul unităţii de stat, inclusiv municipale, sau al unităţii cu capital majoritar de stat nu poate să presteze muncă prin cumul la o altă unitate sau să cumuleze funcţii la unitatea pe care o conduce, cu excepţiile prevăzute de legislaţia în vigoare.
(2) Conducătorul unităţii de stat, inclusiv municipale, sau al unităţii cu capital majoritar de stat nu poate să facă parte din organele care exercită supravegherea şi controlul în unitatea pe care o conduce.


Totodată, legea impune niște limite vagi privind muncii prin cumul pentru anumite categorii de angajați:

 
Articolul 268. Particularităţile muncii prin cumul a unor categorii de salariaţi
Particularităţile muncii prin cumul pentru unele categorii de salariaţi (muncitori, cadre didactice, personal medico-sanitar şi farmaceutic, personal din sfera cercetare-dezvoltare, salariaţi din cultură, artă, sport etc.) se stabilesc de Guvern, după consultarea patronatelor şi sindicatelor.
Articolul 269. Limitarea muncii prin cumul
Angajatorii, de comun acord cu reprezentanţii salariaţilor, pot prevedea anumite restricţii la prestarea muncii prin cumul numai pentru salariaţii cu anumite profesii, specialităţi şi funcţii, cu condiţii şi regim de muncă deosebite, a căror muncă prin cumul ar putea pune în pericol sănătatea sau securitatea procesului de producţie.


Despre salarii și concedii în cazul muncii prin cumul


Aici nu-i totul atât de simplu.Din nou va trebui să traducem în limba umană, pe alocuri ignorând logica Codului Muncii.

De exemplu, potrivit aliniatului 6 al articolului 267 din Codul Muncii al Republicii Moldova, „Salariaţii angajaţi prin cumul beneficiază de aceleaşi drepturi şi garanţii ca şi ceilalţi salariaţi din unitatea respectivă”. Îna celași timp, aceste drepturi și garanții nu prevăd concedii de odihnă, concedii medicale și cel mai important – scutiri de impozit pe venit.

Deschidem „Regulamentul cu privire la reținerea impozitului pe venit din salariu și alte plăți efectuate de către patron în folosul angajatului, precum și din plățile achitate în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător pentru serviciile prestate și/sau efectuarea de lucrări” și citim:

 
9. Scutirile la care are dreptul contribuabilul rezident al Republicii Moldova se acordă fie la locul de muncă de bază, fie la locul de muncă prin cumul. 
Principalul loc de muncă este considerată întreprinderea (inclusiv cea individuală), instituția, organizația  în cadrul căreia, în conformitate cu legislația aplicabilă, este păstrat carnetul de muncă al angajatului.


În prezent, carnetul de muncă nu este păstrat la nicio întreprindere, de aceea am putea deduce că putem singuri alege întreprinderea în cadrul căreia putem beneficia de astfel de scutiri.

Cum să obții concedii de odihnă la ambele joburi?


Potrivit legii, angajatul are dreptul la concediu la toate întreprinderile în cadrul cărora își desfășoară activitatea potrivit contractului individual de muncă, dar (!) doar în același timp.

 
 Articolul 272. Concediul de odihnă anual al salariaţilor care prestează muncă prin cumul
(1) Salariaţii care prestează muncă prin cumul beneficiază de un concediu de odihnă anual, plătit conform funcţiei sau specialităţii cumulate, care se acordă concomitent cu concediul de odihnă anual de la locul de muncă de bază.
(2) Concediul pentru munca prin cumul se acordă conform duratei stabilite pentru funcţia sau specialitatea respectivă la unitate, indiferent de durata concediului la locul de muncă de bază. Salariatul beneficiază de un concediu suplimentar neplătit în cazul în care durata concediului la locul de muncă prin cumul şi la locul de muncă de bază diferă.
(3) Plata indemnizaţiei de concediu sau a compensaţiei pentru concediul nefolosit se efectuează pornindu-se de la salariul mediu pentru funcţia sau specialitatea cumulată, determinat în modul stabilit de Guvern.


Concediul medical și prima de asigurare obligatorie de asistență medicală


Dacă cetățeanul activează în câteva întreprinderi, atunci el are dreptul la concediu medical plătit de către toate întreprinderile. În acest caz, angajatorul care primește certificatul medical original, îi oferă o copie cu mențiunea „copia corespunde cu originalul” – aceasta trebuie prezentată în cadrul altei întreprinderi. De asemenea, o copie a certificatului medical o puteți cere de la medicul de familie, dacă îi veți prezenta un certificat care îi confirmă existența celui de-al doilea job.

În cazul concediilor medicale există multe momente despre care am scris într-un articol separat. De exemplu, angajatorul acum achită indemnizația nu pentru toată perioada de incapacitate temporară de muncă, ci doar pentru primele 5 zile (nu mai mult de 15 zile anual), restul este plătit de stat. Mărimea indemnizației depinde de stagiul de cotizare.

E posibil să muncești prin cumul fiind în concediu de îngrijire a copilului?


Nu vom zăbovi: e posibil. Munca prin cumul nu privează persoana asigurată de dreptul la indemnizații pentru îngrijirea copiilor până la vârsta de 3 ani. Restabilirea la locul de muncă e posibilă cu normă întreagă la toate întreprinderile, de asemenea, în timpul concediului de îngrijire a copilului puteți obține un nou loc de muncă și să nu pierdeți  dreptul la indemnizația lunară.

Însă acest lucru se aplică doar în cazul beneficiarilor de alocație, adică părinții. Bunica sau bunelul pierd indemnizația dacă se angajează la un job în timpul concediului de îngrijire a copilului.

Citiți mai multe în acest articol pe monitorul.fisc.md.

E posibil să avem trei joburi? Dar patru?


E posibil. Legea nu limitează numărul de companii în cadrul cărora o persoană poate activa. În plus, numărul maxim de ore de muncă prin cumul la fiecare întreprindere e același: 40 de ore săptămânal sau 8 ore zilnic. Teoretic, ați putea lucra la 10 joburi câte 80 de ore pe zi ☺ Nu întrebați!

Dar două joburi la aceeași întreprindere?


Articolul 267, aliniatul 3: Munca prin cumul poate fi prestată atât în cadrul aceleaiși unități, cât și în alte unități.

Pentru asta e necesar să încheiați cu angajatorul un contract individual de muncă prin cumul. Fiecare contract va permite angajatului să lucreze cel mult 40 de ore săptămânal. Însă dacă nu ați semnat un astfel de contract – nu puteți lucra mai mult de 40 de ore.

Dar dacă vreau să renunț la jobul principal și să lucrez full-time la al doilea job?


Acest lucru este, de asemenea, posibil.

Conform algoritmului de acțiuni al departamentului de resurse umane, angajatul care lucrează prin cumul trebuie mai întâi să fie demis conform articolului 85 (din propria dorință), apoi să fie angajat din nou în calitate de lucrător full-time, cu un contract de muncă nou și cu mențiune nouă în carnetul de muncă.

Uneori se elaborează un acord suplimentar de modificare a contractului individual de muncă, precizând că jobul part-time devine unul full-time, cu mențiunea corespunzătoare în carnetul de muncă.

În primul caz, angajatului i se plătesc toți banii cuveniți, iar dacă, după  încheierea unui nou contract de muncă angajatul pleacă în vacanță până la expirarea termenului de șase luni, concediul nu va fi plătit. Dar chiar dacă este așa, atunci la concediere, angajatul primește în continuare compensații pentru vacanța neutilizată.

În cel de-al doilea caz, nimic nu se va schimba, însă autoritățile fiscale și conttabilii nu sunt foarte pasionați de astfel de combinații.

Este bine să concretizați aceste momente la locul de muncă, pentru a nu încălca din greșeală drepturile cuiva.

Ce se întâmplă dacă compania la care lucrez part-time este rezidentă a IT Park?


Toate cele scrise mai sus rămân relevante, la fel și scutirea de impozite:

„În cazul în care, persoana fizică s-a angajat prin cumul în perioada de impozitare, în cadrul unei întreprinderi care este rezidentă a IT Park (având în vedere că nu va fi eligibil pentru scutiri în conformitate cu art. 33-35 din Codul Fiscal) apare obligația de a transmite angajatorului care nu este rezident al IT Park, o declarație de neutilizare a beneficiilor impozitului pe venit” – preluat de pe moldovaitpark.md.

Articole asemănătoare