Înapoi

Nu corespundeți cerințelor noastre: discriminările evidente și ascunse în cadrul selecției angajaților

06 Septembrie, 2019 11243
Nu corespundeți cerințelor noastre: discriminările evidente și ascunse în cadrul selecției angajaților
Omul nu alege cum să se nască, de aceea orice tip de discriminare a particularitățilr cu care acesta s-a născut este o pedeapsă pentru ceea, ce nu reprezintă rezultatul acțiunilor lui.
Ruslan Pliev. De la om la supraom.

A venit timpul sa discutăm ceea, despre ce oamenii deobicei preferă să tacă. Deja de mult timp Rabota.md analizează anunțurile și în majoritatea acestora dă peste aceeași problemă: discriminarea evidentă sau ascunsă.

Cu toții avem viziunea noastră asupra lumii, dar astăzi aș vrea să scriu despre viziunile statului nostru. Probabil fiecare angajator măcar o dată în viața a dat cu ochii peste Codul Muncii al Republicii Moldova, dar după cum s-a dovedit, nu fiecare manager de resurse umane sau autor al anunțurilor de post știe despre existența articolelor 5, 8 și 247. Anume de această vreau să le prezint mai jos pentru a transmite tuturor angajatorilor care se folosesc de platforma noastră un mesaj elementar:

Uneori puteți să nu observați cum discriminați pe cineva.

Ce se subînțelege prin cuvântul "discriminare"?

 
Noi o vedem la etapa de analizare a anunțurilor și fără milă o scoatem, chiar dacă aceasta se ascunde sub formularea "preferabil".

Noi scoatem totul ce nu se supune articolelor CM RM, inclusiv preferințele către vârstă, sex și statulul familial al candidaților, precum și folosirea incorectă a genului profesiei: contabilă, învățătoare, vanzătoare. Ceea ce nu corespunde legii nu ajunge pe site, deși încearcă să ajungă.

Sunt câteva situații cand în anunțuri este posibilă precizarea sexului sau a vârstei. Toate aceste situații sunt predispuse de lege, de exemplu: femeile nu pot lucra în calitate de hamali, iar în casinouri nu se angajează persoane decât de la 21 de ani.

Formulările "preferabil" și "ar fi de dorit" nu scutesc angajatorii de responsabilitate.


Nu știm care ar fi situația la interviuri, dar un lucru îl știm cert: cel ce citește anunțul va refuza să își incerce norocul dacă nu corespunde cerințelor impuse de angajator. Astfel, discriminarea ascunsă ține de preferințele angajatorului în privința factorilor ce nu depind de abilitățile profesionale ale candidatului, cum ar fi vârsta, sexul si alti factori sociali.

Discriminarea evidentă ține de neglijarea deschisă a drepturilor omului, regulate de o listă de poziții si legi. Corectați-ne, dacă greșim.


Majoritatea cetățenilor Moldovei se confruntă cu discriminarea după factori de varstă, sex și poziția socială încă la etapa vizualizării anunțurilor , de aceea noi facem tot posibilul pentru a șterge limitele neprevăzute de codul muncii. O parte mica a solicitanților se impacă cu neglijența angajatorilor la etapa analizării CV-ului. Și nu mereu răspunsul negativ ajunge la insăși solicitantul: în marea majoritate a cazurilor, el este pur și simplu ignorat. Dar mai există parte a solicitanților care cu vai-nevoie trec primele două etape și se confruntă tete-a-tete cu discriminarea în cadrul interviului.

Discriminarea ascunsă, la etapa căutării solicitanților se poate manifesta în mai multe aspecte:
  • * Indicarea vârstei dorite a candidatului;
  • * Indicarea sexului candidatului;
  • * Indicarea naționalității candidatului;
  • * Indicarea preferințelor față de starea sănătății candidatului;
  • * Indicarea preferințelor ce țin de prezența sau absența copiilor candidatului sau a statului familial;
  • * Chiar și atunci când angajatorul în cadrul publicării anunțului de post vacant folosește precizări precum «Preferabil ca solicitantul să corespundă punctelor 45, 66 și 71 din lista cerințelor noastre», oricum rămâne a fi discriminare, dacă aceste puncta conțin cerințele de mai sus.
 

Ce se declară în Codul Muncii la această temă?


Pentru început, iată o mică secvență cu care însăși începe Codul Muncii. 

 
Capitolul II
PRINCIPII DE BAZĂ
    Articolul 5. Principiile de bază ale reglementării raporturilor de muncă
                       şi a altor raporturi legate nemijlocit de acestea

    Principiile de bază ale reglementării raporturilor de muncă şi a altor raporturi legate nemijlocit de acestea, principii ce reies din normele dreptului internaţional şi din cele ale Constituţiei Republicii Moldova, sînt următoarele:
    a) libertatea muncii, incluzînd dreptul la munca liber aleasă sau acceptată, dreptul dispunerii de capacităţile sale de muncă, dreptul alegerii profesiei şi ocupaţiei;
    b) interzicerea muncii forţate (obligatorii) şi a discriminării în domeniul raporturilor de muncă;
    c) protecţia împotriva şomajului şi acordarea de asistenţă la plasarea în cîmpul muncii;
    d) asigurarea dreptului fiecărui salariat la condiţii echitabile de muncă, inclusiv la condiţii de muncă care corespund cerinţelor securității şi sănătății în muncă, şi a dreptului la odihnă, inclusiv la reglementarea timpului de muncă, la acordarea concediului anual de odihnă, a pauzelor de odihnă zilnice, a zilelor de repaus şi de sărbătoare nelucrătoare;
    e) egalitatea în drepturi şi în posibilităţi a salariaţilor;
    f) garantarea dreptului fiecărui salariat la achitarea la timp integrală şi echitabilă a salariului care ar asigura o existenţă decentă salariatului şi familiei lui;
    g) asigurarea egalităţii salariaţilor, fără nici o discriminare, la avansare în serviciu, luîndu-se în considerare productivitatea muncii, calificarea şi vechimea în muncă în specialitate, precum şi la formare profesională, reciclare şi perfecţionare;


Codul Muncii inițiază tema egalității sexurilor și posibilitățile lucrătorilor încă de la bun început. Aceasta se întâmplă pentru că o colaborare efectivă poate avea loc doar atunci când ambele părți își știu drepturile reciproc.
Dar încât asta nu e îndeajuns, în Codul Muncii mai este un articol, care devine deseori motivul esențial al conflictelor juridice. În el este prezentă o secvență de importanță majoră. Citez articolul:

 
Articolul 8. Interzicerea discriminării în sfera muncii
    (1) În cadrul raporturilor de muncă acţionează principiul egalităţii în drepturi a tuturor salariaţilor. Orice discriminare, directă sau indirectă, a salariatului pe criterii de sex, vîrstă, rasă, culoare a pielii, etnie, religie, opţiune politică, origine socială, domiciliu, dizabilitate, infectare cu HIV/SIDA, apartenenţă sau activitate sindicală, precum şi pe alte criterii nelegate de calităţile sale profesionale, este interzisă.
    [Art.8 al.(1) modificat prin LP201 din 28.07.16, MO293-305/09.09.16 art.630; în vigoare 09.09.16]
    [Art.8 al.(1) modificat prin LP168 din 09.07.10, MO160-162/07.09.10 art.586]
    (2) Nu constituie discriminare stabilirea unor diferenţieri, excepţii, preferinţe sau drepturi ale salariaţilor, care sînt determinate de cerinţele specifice unei munci, stabilite de legislaţia în vigoare, sau de grija deosebită a statului faţă de persoanele care necesită o protecţie socială şi juridică sporită.


Iată și acea frază:

…precum şi pe alte criterii nelegate de calităţile sale profesionale.


De altfel spus, toți factorii care nu influențează calitatea efectuării obligațiunilor profesionale nu pot deveni motivul de refuz la angajare. Acestea pot fi lipsa de comunicabilitate, nivelul nesatisfăcător al cunoștințelor în domeniu, calificarea joasă sau nesupunerea cerințelor elementare ale profesiei, dar nicidecum nu sexul, vârsta, starea socială sau alți factori care nu depind de voia solicitantului.
Cu atât mai mult, toate acestea nu pot deveni argumentul unui refuz. Vă mai aducem la cunoștința despre existența unui articol – 247, care din toate celelalte articole este probabil cel mai dur și nemilos pentru angajatori. Anume nerespectarea acestuia poate aduce o mulțime de probleme întreprinderii angajatoare.

 
Capitolul II
MUNCA FEMEILOR, A PERSOANELOR CU
OBLIGAŢII FAMILIALE ŞI A ALTOR PERSOANE


Articolul 247. Garanţii la angajare pentru femeile gravide şi persoanele
                           cu copii în vîrstă de pînă la 4 ani

    [Art.247 denumirea modificată prin LP188 din 21.09.17, MO364-370/20.10.17 art.622]
    (1) Refuzul de angajare sau reducerea cuantumului salariului pentru motive de graviditate sau de existenţă a copiilor în vîrstă de pînă la 4 ani este interzis. Refuzul de angajare a unei femei gravide sau a unei persoane cu copil în vîrstă de pînă la 4 ani din alte cauze trebuie să fie motivat, angajatorul informînd în scris persoana în cauză în decurs de 5 zile calendaristice de la data înregistrării în unitate a cererii de angajare. Refuzul de angajare poate fi atacat în instanţa de judecată.


Anume acest articol este cel mai nerespectat în Republica Moldova. 

Da, toți caută acum tineri de 25 de ani cu inteligența și gândirea unui bărbat de 40 de ani, cu trei diplome de învățământ superior, fără soție și copii și cu un stagiu de conducere de 50 de ani. Preferabil ar fi încă să aiba certificat al stării sănătății mintale. Din păcăte încă nu există o fabrică ce ar produce astfel de superlucrători. Uneori trebuie să dăm șansa celor care, la prima vedere, nu par o alegere bună. Celor ce corespund tuturor criteriilor profesionale, dar s-au născut în corp de femeie, au construit o familie un pic mai devreme sau au îmbătrânit timp de jumătate de veac.

Trebuie să înțelegem că este timpul să fim oameni și este timpul să fim pragmatici, căci decizia de a fi pur și simplu om uneori poate să de niște rezultate plăcute. Astfel, uneori un pensionar își poate îndeplini lucrul de zece ori mai bine decât cei tineri și energici, iar femeia, care, după lege, ar trebui să mai fie în decret, devine o antreprenoare de succes, deoarece la momentul potrivit a fost apreciată la justa valoare.

Fiți oameni. Și nu uitați că asta ne sugerează Codul Muncii al Republicii Moldova. 
 

Articole asemănătoare