Înapoi

În ce cazuri angajatorul are dreptul să vă rețină bani din salariu

21 Noiembrie, 2022 25877
În ce cazuri angajatorul are dreptul să vă rețină bani din salariu

Reținerile din salarii sunt de două tipuri: obligatorii, cum ar fi impozitul pe venit, prime de asistență medicală și plățile în baza titlurilor executorii (datoriile pentru credite, pensie alimentară, reținerile de la persoanele condamnate) și opționale — la inițiativa angajatorului. În acest articol vom vorbi despre cel de-al doilea punct și, totodată, vom răspunde la o întrebare frecventă din partea angajaților: poate angajatorul să rețină bani din salariu ca pedeapsă pentru careva acțiuni.

Regulile de bază cu privire la acest aspect sunt specificate în Codul Muncii: articolul 148 enumeră motivele legale pentru care vi se poate reține o parte din salariu, iar articolul 149 — valoarea maximă a acestor rețineri.

Pentru ce vi se pot reține bani din salariu

 
  1. Angajatul a plecat în concediu în avans și după revenirea din acesta a demisionat. De exemplu, s-a angajat în ianuarie, șase luni mai târziu, de comun acord cu angajatorul, a plecat în concediu pe o durată de 28 de zile, iar la întoarcere a mai lucrat o lună și și-a dat demisia. În acest caz, există un salariu plătit în plus pentru concediu, iar acesta va fi returnat în urma calculului final.
     
  2. Angajatul a primit un avans salarial și a demisionat fără să lucreze perioada necesară. În acest caz, departamentul de contabilitate își va returna, de asemenea, suma plătită suplimentar în urma calculului final.
     
  3. Angajatul a primit un avans pentru deplasare în interes de serviciu, acesta nu a cheltuit toți banii, dar nici nu i-a returnat. Aici, de asemenea, totul este clar, dar există totuși un aspect important pe care trebuie să-l cunoașteți. Condițiile de returnare a avansului nu sunt prevăzute în Codul Muncii, fapt ce rezultă că conducerea companiei are dreptul să le stabilească individual.
     
  4. S-a produs o greșeală de numărare la calcularea salariului. Acesta este un motiv contestabil, deoarece nu există o definiție clară a unei greșeli de calcul în Codul Muncii. Dar conducerea îl poate folosi în continuare dacă contabilul a înmulțit incorect numărul de ore lucrate cu rata tarifară sau s-a produs o eroare în programul 1C.
     
  5. Angajatul a provocat daune materiale companiei. De exemplu, a vărsat cafea pe tastatura laptopului și acesta a încetat să funcționeze, a încălcat regulile de exploatare ale utilajului tehnic și acesta s-a defectat sau a pierdut bunurile de valoare care i-au fost încredințate. Dar, pentru a recupera legal banii de la un angajat, angajatorul este obligat să formeze o comisie, să calculeze cu exactitate prejudiciul și să demonstreze vinovăția subordonatului. Este un proces lung și dificil, așa că, în practică, astfel de cazuri sunt mai rar întâlnite.

Angajatorul nu are dreptul să amendeze pentru întârziere, absentare și alte acțiuni. În astfel de cazuri, sunt permise numai sancțiunile disciplinare: avertizare, mustrare, mustrare severă și, în cazuri extreme, concediere.

Menționăm că, pentru vânzătorii-consultanți, managerii de vânzări, operatorii de call-center și reprezentanții altor profesii, câștigurile constau, de obicei, dintr-o parte fixă și un anumit procent din vânzări sau premii pentru îndeplinirea planului de lucru. Regulile cu privire la acordarea premiilor trebuie să fie indicate fie în contractul de muncă sau anexă, fie în regulamentul intern. Așa încât să fie clar pentru ce anume sunt remunerați angajații și pentru ce sunt lipsiți de premii.

Cât anume poate reține angajatorul din salariu


Principalul lucru pe care trebuie să-l știți — deși, în unele cazuri, suma totală a reținerilor poate ajunge la 70%, angajatorul poate reține în favoarea sa nu mai mult de 20% din fiecare salariu al angajatului. Dar, în funcție de cât de mare este datoria, reținerile pot dura mai multe luni.

Acum să vorbim mai detaliat despre răspunderea materială. Aceasta poate fi de mai multe feluri: individuală, colectivă (de brigadă), parțială și deplină.

Fără intervenția instanței, angajatorul poate recupera de la angajat o valoare a prejudiciului nu mai mare decât salariul mediu lunar. Aceasta este numită răspundere parțială.

Răspunderea deplină, adică obligația de a compensa daunele chiar dacă valoarea lor depășește salariul mediu lunar, apare numai în cazurile enumerate în articolul 338 din Codul Muncii. De exemplu, dacă între angajator și angajat a fost încheiat un contract scris privind răspunderea materială sau angajatul a deteriorat/pierdut obiectele de valoare pe care le-a primit în baza unei procuri unice. Aici sunt incluse și cazurile în care angajatul a provocat daune intenționat, într-o stare de ebrietate alcoolică, sub efectul drogurilor și, de asemenea, în afara orelor de lucru.

Contabilii-șefi, șefii de departamente, șefii de întreprinderi și adjuncții acestora poartă răspundere materială deplină în cazul ținerii incorecte a evidenței contabile, păstrării incorecte a valorilor materiale și a mijloacelor bănești, precum și în caz de administrare incorectă a împrumuturilor și granturilor.

Angajații cu vârsta de sub 18 ani pot fi obligați să compenseze integral daunele materiale numai în cazuri excepționale: atunci când prejudiciul a fost cauzat intenționat, într-o stare de ebrietate alcoolică sau ca urmare a săvârșirii unei infracțiuni.

În cazul răspunderii materiale colective pentru prejudiciul provocat, toți angajații sunt responsabili, indiferent dacă sunt sau nu toți vinovați. Rețineți că, potrivit legii, acest lucru este posibil numai dacă există un acord comun între angajator și membrii colectivului.

Nu totul se rezumă la bani! Cu acordul angajatorului, legea permite repararea lucrului stricat, înlocuirea lui cu altul de aceeași valoare sau achitarea prejudiciului în mai multe rate.

Însă s-ar putea să nu se ajungă la toate astea. Compania este în drept să refuze reținerea banilor pentru prejudiciul cauzat, atât integrală, cât și parțială. Repetăm — soluționarea unor astfel de cazuri pe cale legală este un proces lung și anevoios, așa că, cel mai probabil, conducerea ar putea să vă certe un pic și apoi să uite. Desigur, este posibil, de asemenea, să încerce să vă rețină ilegal o parte din salariu, să amenințe cu concedierea sau să vă arate direct ușa. Iar acest lucru, după cum știm, este interzis. Acțiunile ilegale ale angajatorului pot fi reclamate la Inspectoratul de Stat al Muncii, iar reținerile din salariu pot fi contestate în instanță.



 

Articole asemănătoare