Astăzi pe ordinea de zi avem un subiect serios, care în Republica Moldova este rar discutat. Cu toate acestea, potrivit statisticilor Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, fiecare a cincea femeie care lucrează în Moldova este supusă unei forme de hârțuire sexuală la locul de muncă.

Acum un an, particip.gov.md a anunțat despre organizarea unei desbateri publice asupra unui proiect de lege menit să modifice unele acte legislative și care viza revizuirea cadrului legislativ național în domeniul hărțuirii sexuale la locul de muncă și în educație. Proiectul poate fi văzut aici.

Decizia cu privire la acest proiect nu a fost încă luată. Dar problema nu a dispărut, de aceea astăzi vom încerca să găsim soluțiile pe care le avem.

Șeful se dă la mine. Ce să fac?

E o întrebare complicată și un răspuns imediat e greu de oferit. Dar vă spunem cu certitudine un lucru: nu se poate să NU faci nimic.

Mai sus am scris despre fiecare a cincea femeie, dar să nu uităm că hărțuirii sunt supuși și bărbații, iar „agresorul” nu întotdeauna este de sex opus. Dacă despre astfel de istorii nu se vorbește la fiecare pas, acest lucru nu înseamnă că ele nu există.

Hărțuirea sexuală reprezintă o încălcare dură a drepturilor omului. Da, drepturi: la integritate sexuală, siguranță mentală și fizică și spațiu personal. Studiile arată că hărțuirea sexuală influențează sănătatea fizică și psihoemoțională, dar și mediul profesional. Acest fenoment influențează calitatea lucrului efectuat și are efect negativ asupra performanței academice. De multe ori, persoanele care s-au confruntat cu hărțuirea la locul de muncă nu spun nimănui despre asta, pentru că le este rușine sau se tem că vor fi concediați.

Deci, ce ar trebui să faci? Să aștepți în speranța că va trece?

Poate va înceta, dar poate că nu. Deci această opțiune nu poate fi luată în considerare. În astfel de situații, victima are puține opțiuni:

1. Să încerce să vorbească cu șeful sau colegul hărțuitor;
2. Să încerce să vorbească cu superiorii săi;
3. Să se adreseze către organele de drept;
4. Să schimbe locul de muncă.

Cel mai important lucru într-o astfel de situație este să știi cum să te protejezi conform legii. Să vorbim despre asta.

Cum legea te apără de hărțuirea sexuală la locul de muncă?

Nu în toate țările există articolul despre hărțuire, iar noi suntem norocoși că nu facem parte din acea listă. Avem un astfel de articol și e destul de clar și dur.

Iată ce prevede Codul penal al Republicii Moldova cu privire la hărțuirea sexuală:
 

De asemenea, despre hărțuirea sexuală găsim în Codul Muncii al RM, în articolul 1:

hărţuire sexuală - orice formă de comportament fizic, verbal sau nonverbal, de natură sexuală, care lezează demnitatea persoanei ori creează o atmosferă neplăcută, ostilă, degradantă, umilitoare sau insultătoare.

Potrivit aceluiași Cod, în obligațiile angajatorului intră:
 

Mai există un articol despre regulamentul intern al întreprinderii, dar nu este atât de important:
 

Dacă regulamentul intern al companiei este întocmit corespunzător și o entitate separată încalcă aceste reguli – trebuie să răspundă în fața legii. Dacă nu există un astfel de regulament, atunci va trebui să răspundă în fața legii pentru faptul că nu există. Pe hârtie sună simplu. Dar în realitate oare e la fel?

Unde te poți adresa?

În primul rând trebuie de menționat că orice atingeri, mângâieri, îmbrățișări și alte gesturi intime împotriva voinței omului este hărțuire sexuală. În astfel de situații trebuie să scrieți plângere către două organe de stat: Inspectoratul Muncii și Poliție.

Inspectoratul de Stat a Muncii: ism.gov.md
Telefon: 022 499400
Adres: MD-2068, mun. Chișinău, str. Miron Costin 17/2
e-mail: secretariat@im.gov.md

Poliția mun. Chișinău: politiacapitalei.md

Avocații victimelor recunosc că agresorii deseori fug de pedeapsă din lipsa dovezilor. De aceea ar fi bine să nu vă adresați cu mâinele goale, ci cu dovezi: martori, înregistrări audio și video.

La fel ca victimele, martorii care ar putea să confirme hărțuirea, adesea refuză să depună mărturie pentru că se tem să piardă jobul.

Totuși nu trebuie să taci doar din frica de a fi auzit. Uneori e suficient un simplu avertisment că veți contacta poliția în cazul în care drepturile dvs continuă să fie încălcate. Iar pentru a convinge suplimentar agresorul, puteți face referire la articolul 173 din Codul penal al Republicii Moldova și la sancțiunile menționate în acesta.

Psihologii susțin că agresorii se tem de oemni încrezători care știu să-și protejeze drepturile. Nu vă arătați frica și demonstrați cunoștințele dvs juridice.

Da, există riscul să vă oblige să scrieți cerere de demisie „din propria inițiativă” sau să fiți amenințați cu concedierea dintr-un motiv fals. Dar există, de asemenea, un risc mult mai mare ca hărțuirea să se transforme în violență.

Apropo: puteți da în judecată angajatorul sau colegul pentru hărțuire sexuală și după concediere. În această situație, cazul va fi luat în considerare nu numai în ceea ce privește hărțuirea sexuală, ci și discriminarea la locul de muncă (articolul 8 din Codul Muncii al Republicii Moldova).

Nu este niciodată inutil să vă adresați la organizațiile neguvernamentale sau primiți sfatul unui avocat înainte de a trece la acțiune. Femeile care sunt hărțuite sexual la locul de muncă ar trebui să contacteze Centrul pentru Drepturile Femeii (CDF). Centrul juridic pentru femei pledează pentru egalitatea de statut pentru femei și bărbați în viața publică și în familie. De asemenea specialiștii Centrului vă pot spune întotdeauna exact unde și cum trebuie să solicitați ajutor în caz de încălcare a drepturilor dumneavoastră.

Centrul pentru Drepturile Femeilor – cdf.md
Adresa: str. Kogălniceanu, 87
Telefon: 022 811 99 / 068 855 050
08008000 – apel gratuit pentru consultație juridică.
Adresa electronică: office@cdf.md

Ce se consideră hărțuire? Cum deosebești flirtul de hărțuire?

În definirea conceptului de „hărțuire sexuală”, organizațiile internaționale de aplicare a legii sunt ghidate de definiția Comisiei americane pentru șanse egale de angajare.

Potrivit lor, hărțuirea înseamnă:

1. Aluzii, solicitări și propuneri intime;
2. Cereri și amenințări de caracter sexual;
3. Cuvinte și fapte.

În declarația ONU referitoare la eliminarea violenței împotriva femeilor, se vorbește direct despre hărțuirea sexuală – act de violență de gen care provoacă sau poate provoca femeilor leziuni sau suferințe fizice, sexuale sau psihologice. Același lucru este valabil și pentru bărbați.

Oamenii de obicei sunt capabili să facă diferența între flirt și hărțuire. Cel mai simplu mod de a deosebi flirtul de hărțuire este să spui „nu”. Dacă din moment ce persoana a cerut să  fie încetate orice declarații sau acțiuni, șeful sau colegul nu s-a oprit, înseamnă că nu mai flirtează.

Cum vă pregătiți pentru un apel către organele de drept?

În funcție de situație acțiunile pot fi diferite.

1. Dacă este vorba de hărțuire (constrângere pentru a face sex) sau alte acțiuni cu caracter sexual, trebuie să depuneți o plângere la Inspectoratul Muncii și una la poliție.
2. Dacă, în urma conflictului, se încalcă drepturile muncii (reducerea salariilor, amenințare cu concedierea), trebuie să contactați un avocat și să mergeți în instanță. Inclusiv puteți depune o cerere de despăgubire pentru daune morale, concomitent sau după decizia judecătorească în favoarea dvs.

Ultima situație este reglementată de Codul Muncii al Republicii Moldova:
 

În orice caz sunt necesare dovezi. Vor fi de folos:

• Capturi de ecran cu mesajele neadecvate de la agresor;
• Apeluri și conversații înregistrate sau înregistrări video cu caracter sexual la locul de muncă. De asemenea este bine să vă înregistrați vocea și refuzul puternic;
• Mărturiile colegilor.

Cel mai complicat e să vorbiți deschis despre asta. Să treci de bariere și să nu-ți fie rușine este cel mai important lucru. Nu toată lumea poate sprijini victima într-o astfel de situație, dar există cei care pot confirma faptul hărțuirii sexuale în instanță. Cel mai probabil agresorul va fi pedepsit.

Ce să fac dacă nu vreau să demisionez sau să merg în instanță?

Solicitați în mod deschis să înceteze să se mai dea la dvs. Dacă vi se fac aluzii clare cu caracter sexual, sunteți atinși împotriva voinței, imediat menționați că vă sunt încălcate limitele personale. Spuneți direct: „Sunt împotriva unui astfel de comportament în adresa mea”. Faceți acest lucru chiar în prezența colegilor.

Atunci când victima se jenează și se comportă de parcă nimic nu observă, agresorul simte că mâinele nu-i sunt legate.

În cazul în care cuvintele nu ajută, puteți utiliza plângerile: către un specialist din departamentul de resurse umane sau către un manager superior. Imediat dați de înțeles că dacă acest lucru nu va înceta, va deveni public. După asta probabil veți fi transferați în alt departament sau puteți solicita singuri acest lucru.

Codurile interne ale unor companii interzic în mod explicit hărțuirea sexuală de orice fel la locul de muncă. Dacă este așa, puteți cere să fie concediat sau sancționat agresorul, fie el colegul sau șeful.

Și dacă toate astea nu au ajutat, iar acum în orice mod încearcă să mă dea afară?

Răspunsul e unul – demisionați și nu regretați acest lucru. Apărați-vă drepturile, dacă acest lucru este posibil și mergeți înainte. Astfel de oameni fie încetează acțiunile sale de bună voie, fie fac asta sub presiune. Dacă nu v-a ajutat nimic, acești oameni nu pot fi influențați.

Iar să lucrați în stare de stres cu singuranță nu vă va reuși.