Probabil, fiecare angajat, care cel puțin o dată a avut conflicte practic irezolvabile cu șeful, a avut gânduri despre grevă. În unele situații, în special critice, greva poate fi într-adevăr o soluția unei probleme pentru întregul colectiv.

Noi, cei de la Rabota.md, nu vom apuca să judecăm raționalitatea unei greve, întrucât fiecare caz trebuie analizat individual. Dar vă vom spune ce înseamnă, cum poate fi organizată și cel mai important – ce spune legea despre greve.

Ce este greva?

Greva este unul dintre principiile de bază ale reglementării raporturilor de muncă, care este ales drept ultima soluție, de obicei în lipsa speranței, când celelalte metode de a-ți apăra drepturile de muncă nu funcționează. Mulți oameni înțeleg greșit esența grevei, considerând că este un fel de revoltă de tip „s-a ridicat și a refuzat să mai lucreze”. În esență, greva este o acțiune colectivă atent planificată în conformitate cu legea. Conform Codului Muncii al Republicii Moldova:

Greva este un refuz voluntar al angajaților de a-și îndeplini obligațiile de muncă (total sau parțial) pentru a rezolva un conflict colectiv de muncă inițiat în conformitate cu legislația aplicabilă.

Greva nu este o modalitate de a obține ceea ce îți dorești, ci o modalitate de a apăra interesele profesionale ale angajaților cu caracter economic și social și nu poate urmări scopuri politice.

Dreptul la grevă este garantat salariatului prin clauza n) a articolului 5 și clauza m) a articolului 9 din Codul Muncii al Republicii Moldova. Desigur, la fel ca în cazul oricărui alt drept al unui salariat, există condiții care trebuie îndeplinite în contextul unei greve.

Cum, când și unde se desfășoară greva?

Greva poate fi declarată dacă în prealabil au fost epuizate toate căile de soluţionare a conflictului colectiv de muncă în cadrul procedurii de conciliere prevăzute de prezentul cod (aliniatul 3 din art. 362 din CM).
Hotărârea privind declararea grevei se ia de către reprezentanţii salariaţilor şi se aduce la cunoştinţa angajatorului cu 48 de ore înainte de declanşare (al. 4 al art. 362).

Copiile hotărârii privind declararea grevei pot fi remise, după caz, şi organelor ierarhic superioare ale unităţii, patronatelor, sindicatelor, autorităţilor publice centrale şi locale.

Ce trebuie de făcut până la anunțarea grevei?

Înainte de a declara grevă în cadrul întreprinderii, este necesar de desfășurat procedura de conciliere. Aceasta este reglementată de articolul 359 din Codul Muncii al Republicii Moldova, de aceea îl vom cita în continuare:
 

Potrivit aliniatului 1 din articolul 363 din Codul Muncii, procedura de conciliere este obligatorie până la începutul grevei.

Ulterior, dacă procedura de conciliere nu dă rezultate, e necesar să încercați să soluționați problema în instanță. Acest lucru nu este menționat în articolul 363 „Organizarea grevei la nivel de unitate”, dar este reglementat de articolul 360:
 

În așa mod, problema de obicei este rezolvată încă la etapa în care apare amenințarea cu grevă. Dar dacă nici acest lucru nu funcționează, atunci e timpul să organizăm o grevă.

Principalele reguli în organizarea grevei

Nu vom cita tot capitolul IV din Codul Muncii al Republicii Moldova, ci vă vom spune ce-i mai important.

• Greva nu poate începe mai devreme de 48 de ore după ce angajatorul a confirmat (în scris sau oral având martori), că a luat cunoștință de intenția angajaților.
• În perioada grevei, muncitorii protestatari, împreună cu angajatorul sunt obligați să păstreze proprietarea întreprinderii și să asigure funcționarea neîntreruptă a echipamentelor și instalațiilor, a căror suspendare ar putea amenința viața și sănătatea oamenilor sau ar putea provoca daune ireparabile întreprinderii.
• Participarea la grevă este benevolă.
• Dacă este posibil din punct de vedere tehnic, lucrătorii care nu fac grevă pot continua să lucreze.
• Pe durata grevei angajatorul nu poate fi împiedicat să-şi desfăşoare activitatea de către salariaţii aflaţi în grevă.
• Angajatorul nu poate angaja persoane care să-i înlocuiască pe salariaţii aflaţi în grevă.
• Pe durata grevei salariaţii îşi menţin toate drepturile ce decurg din contractul individual şi cel colectiv de muncă, din convenţiile colective, precum şi din prezentul cod, cu excepţia drepturilor salariale.
• Retribuirea muncii salariaţilor care nu participă la grevă şi staţionează pe motivul desfăşurării acesteia se va efectua conform prevederilor art. 80.
• Dreptul de declarare şi organizare a grevei la nivel teritorial aparţine organului sindical teritorial.
• Greva se desfăşoară, de regulă, la locul de muncă permanent al salariaţilor. În cazul nesatisfacerii revendicărilor salariaţilor timp de 15 zile calendaristice, greva poate fi desfăşurată şi în afara unităţii. Autorităţile administraţiei publice, cu acordul reprezentanţilor salariaţilor, vor stabili locurile publice sau, după caz, încăperile în care urmează a se desfăşura greva.

Cum angajatorul poate opri greva?

În primul rând, angajatorul poate opri greva (art. 368 din Codul Muncii) pentru un termen maxim de 30 de zile calendaristice, dacă aceasta ar putea pune în pericol viaţa şi sănătatea oamenilor sau atunci când consideră că greva a fost declarată ori se desfăşoară cu încălcarea legislaţiei în vigoare.

Pentru asta, angajatorul trebuie să se adreseze în instanță. Hotărârea instanţei de judecată poate fi atacată atât de către angajați, cât și de angajatori.

În al doilea rând, pentru a opri greva, angajatorul trebuie să-și îndeplinească obligațiile sale față de angajați sau să găsească o metodă de soluționare pașnică a conflictului.

Plus la toate, există restricții privind participarea la o grevă care sunt independente de procesul de organizare a grevelor.
   

Pentru declararea şi organizarea grevei ilegale, persoanele vinovate poartă răspundere disciplinară, materială, administrativă şi penală în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Ce facem dacă greva nu ne-a ajutat?

Greva  reprezintă ultima metodă de soluționare a conflictelor de muncă. Principalele motive sunt:

• Cantitatea excesivă de lucru efectuată în producție;
• Program de lucru instabil, încălcarea ordinii de plată;
• Munca suplimentară neplătită de angajator;
• Sancțiuni cu caracter negative impuse de către angajator;
• Răspuns la măsurile economice dure luate de organizație pentru a depăși criza;
• Sprijin pentru alți greviști, inclusiv într-o secție vecină,  într-o altă organizație, în alt oraș sau regiune.

Dacă greva se desfășoară corect (în conformitate cu legea, cu un control adecvat și o acoperire media favorabilă angajaților), în cazul confirmării vinovăției angajatorului, greva se încheie favorabil pentru angajați.

Dar tendințele arată că adesea chiar și această măsură extremă nu duce la nimic altceva decât consecințe negative pentru greviști.

Este important să folosiți orice mijloace legale pentru a vă proteja drepturile dvs. În primul rând, este importantă soluționarea conflictului încă în momentul  producerii acestuia, adresându-vă către autoritățile competente: Inspectoratul de Stal al Muncii, sindicatele și instanța.

Pentru informații suplimentare, vă recomandăm să citiți lucrarea doctorului în drept Tudor Capșa „Aspecte organizatorice și juridice ale desfășurării grevelor în Moldova”.