Moldova introduce pedepse mai aspre pentru hărțuire și violență la lucru

În Codul Muncii al Moldovei se planifică introducerea unor schimbări importante, îndreptate spre asigurarea unui mediu de lucru sigur. Proiectul de lege introduce definiții exacte ale violenței și hărțuirii în relațiile de muncă, precum și descrie cum angajatorii sunt obligați să prevină asemenea cazuri, să le investigheze și să pedepsească vinovații. Acum documentul se află la etapa consultărilor publice.

Ce se consideră violență și hărțuire la muncă

În Codul Muncii vor apărea următoarele definiții:

• Violență în muncă — orice comportament, acțiune, faptă, omisiune sau amenințare, săvârșită o singură dată sau în mod repetat, în cadrul raporturilor de muncă, precum şi altor raporturi legate nemijlocit de acestea, care are ca scop și/sau efect vătămarea integrității fizice, psihologice, sexuale sau economice a unei persoane. Violența în muncă include, în mod expres, agresiunea fizică, intimidarea, constrângerea, abuzul verbal sau psihologic, violența sexuală, violența digitală, precum și orice altă formă de comportament care lezează demnitatea, sănătatea sau securitatea persoanei, indiferent dacă este exercitată de către angajator, salariat ori terți.
• Hărțuire în muncă — orice comportament nedorit, exprimat prin acțiuni, cuvinte, gesturi sau alte forme de manifestare săvârșit în cadrul raporturilor de muncă, precum şi în cadrul altor raporturi legate nemijlocit de acestea, în mod izolat sau repetat, și care are ca scop și/sau efect lezarea demnității unei persoane și crearea unui mediu de muncă ostil, intimidant, degradant, umilitor ori ofensator. Hărțuirea poate fi motivată de orice criteriu protejat prin lege, real sau presupus, și poate fi exercitată de către angajator, salariat ori terți cu care persoana intră în contact în exercitarea atribuțiilor de muncă.

Adică în cazul în care cineva la lucru insultează, înjosește, scrie mesaje indecente, atinge fără permisiune — asta poate fi considerată ca violență sau hărțuire. Legea cuprinde toate formele de agresiune: fizică, psihologică, sexuală, digitală și economică. 

Ce vor fi obligați să facă angajatorii

Dacă legea va fi acceptată în forma actuală, fiecare angajator va fi obligat:

• să elaboreze și să aplice o politică internă privind prevenirea și combaterea violenței și hărțuirii în muncă;
• să creeze proceduri clare, accesibile, imparțiale și confidențiale de raportare, investigare și soluționare a sesizărilor și să informeze angajații despre acestea;
• să asigurare protecția persoanelor care denunță sau sunt victime ale unor fapte de violență și/sau hărțuire.

Cum poți depune o plângere

Vei putea depune o plângere în scris (inclusiv în format electronic), personal sau printr-o persoană de încredere. Angajatorul va fi obligat să realizeze o anchetă internă în termen de 30 de zile calendaristice, iar dacă va fi nevoie de mai mult timp — timp de maxim 45 de zile.

Vezi și: Hărțuire și climat toxic la locul de muncă: cum recunoști problema și unde te poți adresa pentru ajutor

Toate părțile implicate vor avea dreptul să își explice poziția, să prezinte dovezi în propria apărare și să primească sprijin. În acest timp, trebuie asigurată confidențialitatea tuturor persoanelor implicate.

Angajatorul de asemenea va fi obligat să ia măsuri pentru a proteja persoanele care au semnalat faptele sau au fost victime ale violenței. De exemplu:

• să limiteze interacțiunea cu agresorul;
• să transfere la un alt loc de muncă;
• să acorde concediu plătit sau neplătit (cu acordul salariatului).

Consecințe pentru agresorii și angajatorii care au permis aceste acte

Violența și hărțuirea la locul de muncă vor fi considerate încălcări grave ale obligațiilor de serviciu. Asta înseamnă că agresorul poate fi concediat după un singur incident de acest fel.

Pe lângă asta, angajatorul va avea obligația de a raporta încălcările autorităților competente, dacă este vorba despre încălcări grave. Chiar și insultele pot fi sancționate ca abateri administrative și penalizate cu amendă.

Angajatorul care nu asigură condiții de muncă sigure va purta răspundere materială deplină. El va fi obligat să repare integral prejudiciul material efectiv suferit de salariat (cum ar fi: pierderi salariale, cheltuieli medicale sau alte daune economice directe), precum și prejudiciul moral.

Agresorul va putea fi tras, de asemenea, la răspundere materială doar dacă:

1. fapta a fost săvârșită în legătură directă cu exercitarea atribuțiilor de muncă și contravine normelor de conduită profesională sau obligațiilor stabilite prin lege, politici interne, contracte colective și individuale de muncă;
2. aceasta a generat în mod direct un prejudiciu economic (de exemplu, compania a plătit despăgubiri victimei, a suferit cheltuieli de judecată sau i-a fost afectată imaginea).

Când va intra legea în vigoare

Legea nu a fost încă adoptată — ea se află în etapa de consultări publice. Dar dacă va fi aprobată, angajatorii vor trebui să-și actualizeze politicile interne, iar angajații vor beneficia de mai multe drepturi și protecție împotriva comportamentelor toxice și violenței la locul de muncă.