Ce sunt sindicatele și de ce avem nevoie de ele în Republica Moldova
8983
Mulți au auzit despre sindicat, dar puțini l-au întâlnit personal. În același timp, toată lumea știe despre nedreptatea de la locul de muncă. Iar acolo unde este nedreptate, apar sindicatele.
Astăzi vă vom explica ce este sindicatul, de ce avem nevoie de el, cum poate fi organizat și cum să interacționăm cu el.
Ce este un sindicat?
La locul de muncă se poate întâmpla orice. Inspectoratul de Stat al Muncii înregistrează un număr imens de încălcări în lumea muncii, dar și mai multe pur și simplu nu ajung în vizorul organelor de drept. Rareori se întâmplă ca muncitorii să suporte mult timp nedreptatea, dar în același timp, nu toți sunt gata să lupte împotriva ei de unul singur. Chiar și într-o echipă numeroasă, poate apărea o situație în care șeful, de exemplu, mult timp nu achită salariul, nu plătește orele de muncă peste program sau nu asigură condiții bune de lucru.Puteți clarifica situația și vă puteți apăra drepturile, dacă vă veți uni și veți prezenta cerințele dvs. angajatorului, influențându-l.
Pentru asta sunt sindicatele.
Sindicatul este o organizație independentă a salariaților care are sarcina de a proteja drepturile și interesele acestora, profesionale, economice și sociale.
Sindicatul nu se supune altei autorități decât legislației existente. Este creat de către angajați și pentru angajați.
Drepturile și activitățile sindicatelor sunt reglementate de articolul 386 din Codul Muncii al Republicii Moldova și de Legea sindicatelor.
Articolul 386. Drepturile organelor sindicale la efectuarea controlului asupra respectării legislaţiei muncii
(1) Organele sindicale au dreptul să efectueze controlul asupra respectării de către angajatori şi reprezentanţii lor a legislaţiei muncii şi a altor acte normative ce conţin norme ale dreptului muncii la toate unităţile, indiferent de subordonarea departamentală sau apartenenţa ramurală.
(2) În scopul efectuării controlului asupra respectării legislaţiei muncii şi a altor acte normative ce conţin norme ale dreptului muncii, sindicatele sau, după caz, reprezentanţii acestora sunt în drept:
a) să constituie inspectorate proprii ale muncii, să numească împuterniciţi pentru securitatea şi sănătatea în muncă, care activează în baza regulamentelor respective, aprobate de organele sindicale naţional-ramurale sau naţional-interramurale;
b) să controleze respectarea actelor legislative şi a altor acte normative privind timpul de muncă şi cel de odihnă, privind salarizarea, securitatea şi sănătatea în muncă şi alte condiţii de muncă, precum şi executarea contractelor colective de muncă şi a convenţiilor colective;
c) să viziteze şi să inspecteze nestingherit unităţile şi subdiviziunile acestora unde activează membrii de sindicat, pentru a determina corespunderea condiţiilor de muncă normelor de securitate şi sănătate în muncă, şi să prezinte angajatorului propuneri executorii, cu indicarea căilor posibile de eliminare a neajunsurilor depistate;
d) să efectueze, în mod independent, expertiza condiţiilor de muncă şi a asigurării securităţii la locurile de muncă;
e) să solicite şi să primească de la angajatori informaţiile şi actele juridice la nivel de unitate necesare controlului;
f) să participe, în componenţa comisiilor, la cercetarea accidentelor de muncă şi a cazurilor de contractare a bolilor profesionale şi să primească de la angajatori informaţiile privind starea securităţii şi sănătăţii în muncă, inclusiv accidentele de muncă produse şi bolile profesionale atestate;
g) să apere drepturile şi interesele membrilor de sindicat în problemele ce ţin de securitatea şi sănătatea în muncă, de acordarea înlesnirilor, compensaţiilor şi altor garanţii sociale în legătură cu influenţa factorilor de producţie şi ecologici nocivi asupra salariaţilor;
h) să participe în calitate de experţi independenţi în componenţa comisiilor pentru primirea în exploatare a obiectivelor de producţie şi a utilajului;
i) să conteste, în modul stabilit, actele normative care lezează drepturile de muncă, profesionale, economice şi sociale ale salariaţilor, prevăzute de legislaţia în vigoare.
(3) La efectuarea controlului asupra respectării legislaţiei muncii şi altor acte normative ce conţin norme ale dreptului muncii, sindicatele îşi pot realiza şi alte drepturi prevăzute de legislaţia în vigoare.
(4) La depistarea în unităţi a nerespectării cerinţelor de securitate şi sănătate în muncă, a tăinuirii accidentelor de muncă şi a cazurilor de contractare a bolilor profesionale ori a cercetării neobiective a acestor fapte, sindicatele sînt în drept să ceară conducătorilor acestor unităţi, autorităţilor publice competente luarea unor măsuri urgente, inclusiv întreruperea lucrărilor şi suspendarea deciziilor angajatorului care contravin legislaţiei cu privire la securitatea şi sănătatea în muncă, tragerea persoanelor vinovate la răspundere în conformitate cu legislaţia în vigoare, cu convenţiile colective şi cu contractele colective de muncă.
(41) La depistarea în unităţi a cazurilor de discriminare după criteriul de sex şi a condiţiilor ce le favorizează, organele sindicale înaintează conducătorilor acestor unităţi, autorităţilor publice competente recomandări concrete de eliminare a acestora.
(5) Angajatorii sînt obligaţi să examineze, în termen de 7 zile lucrătoare de la data înaintării (înregistrării), cerinţele sindicatelor şi să informeze în scris organul sindical despre rezultatele examinării şi măsurile întreprinse pentru înlăturarea încălcărilor depistate.
(1) Organele sindicale au dreptul să efectueze controlul asupra respectării de către angajatori şi reprezentanţii lor a legislaţiei muncii şi a altor acte normative ce conţin norme ale dreptului muncii la toate unităţile, indiferent de subordonarea departamentală sau apartenenţa ramurală.
(2) În scopul efectuării controlului asupra respectării legislaţiei muncii şi a altor acte normative ce conţin norme ale dreptului muncii, sindicatele sau, după caz, reprezentanţii acestora sunt în drept:
a) să constituie inspectorate proprii ale muncii, să numească împuterniciţi pentru securitatea şi sănătatea în muncă, care activează în baza regulamentelor respective, aprobate de organele sindicale naţional-ramurale sau naţional-interramurale;
b) să controleze respectarea actelor legislative şi a altor acte normative privind timpul de muncă şi cel de odihnă, privind salarizarea, securitatea şi sănătatea în muncă şi alte condiţii de muncă, precum şi executarea contractelor colective de muncă şi a convenţiilor colective;
c) să viziteze şi să inspecteze nestingherit unităţile şi subdiviziunile acestora unde activează membrii de sindicat, pentru a determina corespunderea condiţiilor de muncă normelor de securitate şi sănătate în muncă, şi să prezinte angajatorului propuneri executorii, cu indicarea căilor posibile de eliminare a neajunsurilor depistate;
d) să efectueze, în mod independent, expertiza condiţiilor de muncă şi a asigurării securităţii la locurile de muncă;
e) să solicite şi să primească de la angajatori informaţiile şi actele juridice la nivel de unitate necesare controlului;
f) să participe, în componenţa comisiilor, la cercetarea accidentelor de muncă şi a cazurilor de contractare a bolilor profesionale şi să primească de la angajatori informaţiile privind starea securităţii şi sănătăţii în muncă, inclusiv accidentele de muncă produse şi bolile profesionale atestate;
g) să apere drepturile şi interesele membrilor de sindicat în problemele ce ţin de securitatea şi sănătatea în muncă, de acordarea înlesnirilor, compensaţiilor şi altor garanţii sociale în legătură cu influenţa factorilor de producţie şi ecologici nocivi asupra salariaţilor;
h) să participe în calitate de experţi independenţi în componenţa comisiilor pentru primirea în exploatare a obiectivelor de producţie şi a utilajului;
i) să conteste, în modul stabilit, actele normative care lezează drepturile de muncă, profesionale, economice şi sociale ale salariaţilor, prevăzute de legislaţia în vigoare.
(3) La efectuarea controlului asupra respectării legislaţiei muncii şi altor acte normative ce conţin norme ale dreptului muncii, sindicatele îşi pot realiza şi alte drepturi prevăzute de legislaţia în vigoare.
(4) La depistarea în unităţi a nerespectării cerinţelor de securitate şi sănătate în muncă, a tăinuirii accidentelor de muncă şi a cazurilor de contractare a bolilor profesionale ori a cercetării neobiective a acestor fapte, sindicatele sînt în drept să ceară conducătorilor acestor unităţi, autorităţilor publice competente luarea unor măsuri urgente, inclusiv întreruperea lucrărilor şi suspendarea deciziilor angajatorului care contravin legislaţiei cu privire la securitatea şi sănătatea în muncă, tragerea persoanelor vinovate la răspundere în conformitate cu legislaţia în vigoare, cu convenţiile colective şi cu contractele colective de muncă.
(41) La depistarea în unităţi a cazurilor de discriminare după criteriul de sex şi a condiţiilor ce le favorizează, organele sindicale înaintează conducătorilor acestor unităţi, autorităţilor publice competente recomandări concrete de eliminare a acestora.
(5) Angajatorii sînt obligaţi să examineze, în termen de 7 zile lucrătoare de la data înaintării (înregistrării), cerinţele sindicatelor şi să informeze în scris organul sindical despre rezultatele examinării şi măsurile întreprinse pentru înlăturarea încălcărilor depistate.
Cum să vă alăturați unui sindicat?
Potrivit punctului i) al articolului 9 din Codul Muncii al Republicii Moldova „Drepturile și obligațiile de bază ale salariatului”, orice angajat are dreptul la libera asociere în sindicate inclusiv la constituirea de organizaţii sindicale şi aderarea la acestea pentru apărarea drepturilor sale de muncă, a libertăţilor şi intereselor sale legitime.
Angajații sunt în drept să-și aleagă reprezentanții săi, care de fapt vor vorbi din numele sindicatului:
Articolul 21. Reprezentanţii aleşi ai salariaţilor
(1) Salariaţii care nu sunt membri de sindicat au dreptul să împuternicească organului sindical să le reprezinte interesele în raporturile de muncă cu angajatorul.
(2) În unităţile în care nu sunt constituite sindicate, interesele salariaţilor pot fi apărate de reprezentanţii aleşi ai acestora.
(3) Reprezentanţii salariaţilor sunt aleşi în cadrul adunării generale (conferinţei) a salariaţilor, cu votul a cel puţin jumătate din numărul total al salariaţilor (delegaţilor) din unitate.
(4) Numărul de reprezentanţi aleşi ai salariaţilor se stabileşte de adunarea generală (conferinţa) a salariaţilor, ţinându-se cont de numărul personalului din unitate.
(5) Împuternicirile reprezentanţilor aleşi ai salariaţilor, modul de exercitare a acestora, precum şi durata şi limitele mandatului lor, se stabilesc de adunarea generală (conferinţa) a salariaţilor într-un act normativ la nivel de unitate.
(1) Salariaţii care nu sunt membri de sindicat au dreptul să împuternicească organului sindical să le reprezinte interesele în raporturile de muncă cu angajatorul.
(2) În unităţile în care nu sunt constituite sindicate, interesele salariaţilor pot fi apărate de reprezentanţii aleşi ai acestora.
(3) Reprezentanţii salariaţilor sunt aleşi în cadrul adunării generale (conferinţei) a salariaţilor, cu votul a cel puţin jumătate din numărul total al salariaţilor (delegaţilor) din unitate.
(4) Numărul de reprezentanţi aleşi ai salariaţilor se stabileşte de adunarea generală (conferinţa) a salariaţilor, ţinându-se cont de numărul personalului din unitate.
(5) Împuternicirile reprezentanţilor aleşi ai salariaţilor, modul de exercitare a acestora, precum şi durata şi limitele mandatului lor, se stabilesc de adunarea generală (conferinţa) a salariaţilor într-un act normativ la nivel de unitate.
În cazul în care organizația are un sindicat, prentru a vă alătura acestuia trebuie să completați o cerere de aderare și să o transmiteți liderului sindical. Uneori, acest lucru se întâmplă chiar la etapa de angajare.
Sunt situații în care un angajat este membru al unui sindicat profesionist (de profesori, ingineri electrici etc.) și obține un nou loc de muncă. În așa caz, angajatul nu este obligat să-l avertizeze pe noul angajator că este membrul unui sindicat.
Articolul 91. Cerinţele generale privind prelucrarea datelor personale ale salariatului şi garanţiile referitoare la protecţia lor
e) angajatorul nu este în drept să obţină şi să prelucreze date privind apartenenţa salariatului la sindicate, asociaţii obşteşti şi religioase, partide şi alte organizaţii social-politice, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege.
e) angajatorul nu este în drept să obţină şi să prelucreze date privind apartenenţa salariatului la sindicate, asociaţii obşteşti şi religioase, partide şi alte organizaţii social-politice, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege.
Cum să creezi un sindicat?
Să presupunem că întreprinderea în care lucrați nu are un sindicat și nu vă puteți alătura unui sindicat al muncitorilor din domeniul dvs de lucru. În acest caz, puteți crea unul local.Organizarea, înregistrarea și activitățile unui sindicat sunt reglementate de Legea nr. 1129 din 07-07-2000 privind sindicatele din Republica Moldova.
Conform acestei legi, toți cetățenii Republicii Moldova au dreptul a de crea un sindicat.
Articolul 7. Dreptul la asociere în sindicat
(1) Cetăţenii Republicii Moldova, precum şi cetăţenii străini şi apatrizii care se află legal pe teritoriul ei sunt în drept, la propria alegere, de a întemeia şi de a se înscrie în sindicate, în conformitate cu statutele acestora, fără autorizaţia prealabilă a autorităţilor publice.
(2) Persoanele care nu sunt angajate sau care şi-au pierdut locul de muncă, precum şi cele care exercită legal o activitate de muncă în mod individual, se pot organiza în sindicat sau înscrie, la propria alegere, într-un sindicat în conformitate cu statutul acestuia, sau îşi pot păstra apartenenţa la sindicatul întreprinderii, instituţiei, organizaţiei în care au lucrat.
(3) Cetăţenii Republicii Moldova care se află în afara ţării sunt în drept să fie membri ai sindicatelor existente în Republica Moldova.
(1) Cetăţenii Republicii Moldova, precum şi cetăţenii străini şi apatrizii care se află legal pe teritoriul ei sunt în drept, la propria alegere, de a întemeia şi de a se înscrie în sindicate, în conformitate cu statutele acestora, fără autorizaţia prealabilă a autorităţilor publice.
(2) Persoanele care nu sunt angajate sau care şi-au pierdut locul de muncă, precum şi cele care exercită legal o activitate de muncă în mod individual, se pot organiza în sindicat sau înscrie, la propria alegere, într-un sindicat în conformitate cu statutul acestuia, sau îşi pot păstra apartenenţa la sindicatul întreprinderii, instituţiei, organizaţiei în care au lucrat.
(3) Cetăţenii Republicii Moldova care se află în afara ţării sunt în drept să fie membri ai sindicatelor existente în Republica Moldova.
Crearea unui sindicat are loc într-un mod voluntar, având la bază interese comune (profesie, industrie etc.). Sindicatul acționează, de regulă, în cadrul unei întreprinderi, instituții, organizații, indiferent de forma juridică de organizare și de tipul de proprietate, de apartenența departamentală sau ramurală. Angajatorul (administrația) nu are dreptul să impiedice persoanele fizice să adere la un sindicat. Sindicatele se pot asocia în centre sindicale ramurale sau interramurale teritoriale (la nivel de raion, unitate teritorială autonomă, municipiu, oraș), precum și în centre sindicale național-ramurale și național interramurale sub formă de federații, confederații.
Modul de constituire a sindicatului, strutura lui organizațională și funcționarea se reglementează prin statutul sindicatului.
Articolul 9. Statutul sindicatului
(1) Sindicatul este în drept de sine stătător să-şi elaboreze şi să-şi aprobe statutul şi regulamentele administrative, să-şi stabilească structura şi să-şi aleagă independent reprezentanţii, să-şi formeze aparatul, să-şi desfăşoare activitatea şi să-şi formuleze programul de acţiuni.
(2) Autorităţilor publice le este interzisă orice intervenţie de natură să limiteze ori să întrerupă exercitarea drepturilor prevăzute la alineatul (1) al prezentului articol.
(3) Statutul sindicatului va cuprinde prevederi cel puţin cu privire la:
a) denumirea şi sediul sindicatului;
b) scopurile sindicatului, metodele şi formele de realizare a lor;
c) modul în care se dobîndeşte şi încetează calitatea de membru al sindicatului;
d) drepturile şi obligaţiile membrilor de sindicat;
e) cuantumul cotizaţiilor şi modul lor de încasare;
f) denumirea organelor de conducere, modul lor de alegere şi de revocare, durata mandatelor şi atribuţiile lor;
g) condiţiile de deliberare a adunărilor, conferinţelor, congreselor pentru adoptarea statutului, modificarea lui şi adoptarea altor hotărîri;
h) structura organizaţională, modalitatea comasării, aderării, divizării sau dizolvării sindicatului, precum şi a distribuirii, transmiterii ori lichidării patrimoniului lui;
i) modalitatea asocierii în centre sindicale sub formă de federaţii, confederaţii.
(4) Statutul sindicatului nu poate conţine prevederi contrare Constituţiei şi prezentei legi.
(1) Sindicatul este în drept de sine stătător să-şi elaboreze şi să-şi aprobe statutul şi regulamentele administrative, să-şi stabilească structura şi să-şi aleagă independent reprezentanţii, să-şi formeze aparatul, să-şi desfăşoare activitatea şi să-şi formuleze programul de acţiuni.
(2) Autorităţilor publice le este interzisă orice intervenţie de natură să limiteze ori să întrerupă exercitarea drepturilor prevăzute la alineatul (1) al prezentului articol.
(3) Statutul sindicatului va cuprinde prevederi cel puţin cu privire la:
a) denumirea şi sediul sindicatului;
b) scopurile sindicatului, metodele şi formele de realizare a lor;
c) modul în care se dobîndeşte şi încetează calitatea de membru al sindicatului;
d) drepturile şi obligaţiile membrilor de sindicat;
e) cuantumul cotizaţiilor şi modul lor de încasare;
f) denumirea organelor de conducere, modul lor de alegere şi de revocare, durata mandatelor şi atribuţiile lor;
g) condiţiile de deliberare a adunărilor, conferinţelor, congreselor pentru adoptarea statutului, modificarea lui şi adoptarea altor hotărîri;
h) structura organizaţională, modalitatea comasării, aderării, divizării sau dizolvării sindicatului, precum şi a distribuirii, transmiterii ori lichidării patrimoniului lui;
i) modalitatea asocierii în centre sindicale sub formă de federaţii, confederaţii.
(4) Statutul sindicatului nu poate conţine prevederi contrare Constituţiei şi prezentei legi.
Sindicatul este înregistrat în calitate de persoană juridică. Algoritmul acțiunilor arată în felul următor:
Articolul 10. Înregistrarea sindicatului în calitate de persoană juridică
(1) Organizaţia sindicală primară, centrul sindical ramural teritorial, centrul sindical interramural teritorial, centrul sindical naţional ramural şi centrul sindical naţional interramural obțin statutul de persoană juridică din momentul înregistrării acestora.
(2) Pentru înregistrarea sindicatului, la Ministerul Justiţiei se prezintă, în termen de o lună de la data aprobării statutului, următoarele documente:
a) cerere, semnată de conducătorul organului sindical;
b) statutul în două exemplare semnate de către fondatorii sindicatului;
c) hotărârea adunării (conferinţei, congresului) privind întemeierea sindicatului.
(3) Ministerul Justiţiei este obligat să adopte, în termen de o lună de la data prezentării documentelor indicate în alineatul (2) al prezentului articol, decizia de a înregistra sindicatul şi de a elibera certificatul de înregistrare de stat sau de a refuza înregistrarea, argumentând decizia dată.
(4) Neînregistrarea sindicatului în termenul stabilit sau refuzul de a înregistra din motive pe care fondatorii le consideră neîntemeiate poate fi atacat în instanţa de contencios administrativ competentă în modul prevăzut de legislaţie.
(5) Pentru înregistrarea modificărilor în statut cu privire la alegerea/realegerea conducătorului sindicatului, sindicatul va prezenta Ministerului Justiţiei, în termen de o lună de la data adoptării hotărîrii respective, următoarele documente:
a) cererea cu privire la înregistrarea alegerii/realegerii conducătorului sindicatului;
b) procesul-verbal al organului de conducere, potrivit statutului sindicatului, cu privire la alegerea/realegerea conducătorului sindicatului;
c) copia de pe buletinul de identitate al conducătorului nou-ales.
(6) Modificările şi completările în statutul sindicatului se înregistrează conform aceleiaşi proceduri şi în aceleaşi termene ca şi statutul.
(1) Organizaţia sindicală primară, centrul sindical ramural teritorial, centrul sindical interramural teritorial, centrul sindical naţional ramural şi centrul sindical naţional interramural obțin statutul de persoană juridică din momentul înregistrării acestora.
(2) Pentru înregistrarea sindicatului, la Ministerul Justiţiei se prezintă, în termen de o lună de la data aprobării statutului, următoarele documente:
a) cerere, semnată de conducătorul organului sindical;
b) statutul în două exemplare semnate de către fondatorii sindicatului;
c) hotărârea adunării (conferinţei, congresului) privind întemeierea sindicatului.
(3) Ministerul Justiţiei este obligat să adopte, în termen de o lună de la data prezentării documentelor indicate în alineatul (2) al prezentului articol, decizia de a înregistra sindicatul şi de a elibera certificatul de înregistrare de stat sau de a refuza înregistrarea, argumentând decizia dată.
(4) Neînregistrarea sindicatului în termenul stabilit sau refuzul de a înregistra din motive pe care fondatorii le consideră neîntemeiate poate fi atacat în instanţa de contencios administrativ competentă în modul prevăzut de legislaţie.
(5) Pentru înregistrarea modificărilor în statut cu privire la alegerea/realegerea conducătorului sindicatului, sindicatul va prezenta Ministerului Justiţiei, în termen de o lună de la data adoptării hotărîrii respective, următoarele documente:
a) cererea cu privire la înregistrarea alegerii/realegerii conducătorului sindicatului;
b) procesul-verbal al organului de conducere, potrivit statutului sindicatului, cu privire la alegerea/realegerea conducătorului sindicatului;
c) copia de pe buletinul de identitate al conducătorului nou-ales.
(6) Modificările şi completările în statutul sindicatului se înregistrează conform aceleiaşi proceduri şi în aceleaşi termene ca şi statutul.
Sindicatul îți oferă avantaje?
Pe lângă cele scrise mai sus, membrii sindicatului mai au câteva avantaje.
În primul rând, sindicatul în mod direct influențează salariul și condițiile de muncă. Sindicatul, care include mai mult de jumătate din angajații companiei, are dreptul să negocieze cu angajatorul în numele întregii echipe, să încheie contracte colective de muncă, să negocieze condițiile de muncă și salariile. Sindicatul trebuie să facă acest lucru în beneficiul lucrătorilor, iar cât de favorabile vor fi condițiile de muncă depinde de mărimea și puterea sindicatului, care sunt influențate de nivelul de sprijin al muncitorilor față de sindicat.
De asemenea, sindicatul monitorizează cu atenție respectarea regulilor de siguranță la locul de muncă, asigurând un mediu confortabil și prevenind dăunarea sănătății.
În al doilea rând, sindicatul protejează lucrătorii de concedieri nedrepte, disponibilizări, amenzi și sancțiuni.
De exemplu, un angajat nu poate fi concediat fără acordul organului sindical al întreprinderii în care este membru. De asemenea, când sunt examinate litigiile dintre un anagajat și un angajator, un membru al sindicatului poate face apel împotriva unei decizii judecătorești, iar instanța va trebui să solicite opnia sindicatului. Adesea acest lucru poate decide rezultatul unei dispute în favoarea angajatului.
Articolul 87. Interzicerea concedierii fără acordul organului sindical
(1) Concedierea salariaţilor membri de sindicat se admite cu consultarea prealabilă a organului (organizatorului) sindical din unitate.
Articolul 89. Restabilirea la locul de muncă
(1) Salariatul transferat nelegitim la o altă muncă sau eliberat nelegitim din serviciu poate fi restabilit la locul de muncă prin negocieri directe cu angajatorul, iar în caz de litigiu - prin hotărâre a instanţei de judecată.
(2) La examinarea litigiului individual de muncă de către instanţa de judecată, angajatorul este obligat să dovedească legalitatea şi să indice temeiurile transferării sau eliberării din serviciu a salariatului. În cazul contestării de către salariatul membru de sindicat a ordinului de concediere, instanţa de judecată va solicita acordul (opinia consultativă) al organului (organizatorului) sindical privind concedierea salariatului respectiv.
(1) Concedierea salariaţilor membri de sindicat se admite cu consultarea prealabilă a organului (organizatorului) sindical din unitate.
Articolul 89. Restabilirea la locul de muncă
(1) Salariatul transferat nelegitim la o altă muncă sau eliberat nelegitim din serviciu poate fi restabilit la locul de muncă prin negocieri directe cu angajatorul, iar în caz de litigiu - prin hotărâre a instanţei de judecată.
(2) La examinarea litigiului individual de muncă de către instanţa de judecată, angajatorul este obligat să dovedească legalitatea şi să indice temeiurile transferării sau eliberării din serviciu a salariatului. În cazul contestării de către salariatul membru de sindicat a ordinului de concediere, instanţa de judecată va solicita acordul (opinia consultativă) al organului (organizatorului) sindical privind concedierea salariatului respectiv.
De asemenea, cu ajutorul sindicatului puteți organiza o grevă, despre asta am scris aici.
Pe lângă cele menționate mai sus, sindicatul este în primul rând o garanție de stabilitate și protecție. Iar asta întotdeauna este un plus.
Puteți afla știri despre sindicate, citi manuale și obține mai multe informații pe site-ul Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova.
Site: sindicate.md
Telefon: (022) 266 590
E-mail: press@cnsm.md
Salarii în Moldova
Rabota.md
